Sari la conținut

Veaceslav Ivanov (filolog)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte persoane cu numele de familie respectiv, vedeți Ivanov.
Veaceslav Ivanov
Date personale
Născut[6][7][8] Modificați la Wikidata
Moscova, RSFS Rusă, URSS Modificați la Wikidata
Decedat (88 de ani)[6][7][9] Modificați la Wikidata
Los Angeles, California, SUA[10][11] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Novodevici[*] Modificați la Wikidata
PărințiVsevolod Ivanov Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (–)
 Rusia (–)[12] Modificați la Wikidata
Ocupațielingvist
poet
istoric
filozof
traducător
Hittitologist[*][[Hittitologist (person who specialises in the study of the Ancient Hittites)|​]]
cadru didactic universitar[*]
antropolog Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă[13][14]
limba engleză Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniulingvistică[1]
semiotică[1]
antropologie
știință literară[*]
lingvistică istorică[2]
psiholingvistică[1]
quantitative linguistics[*][[quantitative linguistics (subdiscipline of mathematical linguistics that investigates languages using statistical methods to formulate language laws)|​]][1]
mathematical linguistics[*][[mathematical linguistics |​]][3]  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea Stanford
Institut slaveanovedenia RAN[*][[Institut slaveanovedenia RAN |​]]
Universitatea Rusă de Stat pentru Discipline Umaniste[*]
University of California, Los Angeles
filologiceski fakultet MGU[*][[filologiceski fakultet MGU |​]]
filosofski fakultet MGU[*][[filosofski fakultet MGU (Department at Moscow University)|​]]
Universitatea Yale
Universitatea din California  Modificați la Wikidata
Alma Materfilologiceski fakultet MGU[*][[filologiceski fakultet MGU |​]]
Universitatea de Stat din Moscova  Modificați la Wikidata
OrganizațiiUniunea Scriitorilor Sovietici
Academia Rusă de Științe
Academia Americană de Arte și Științe[*][4]
British Academy[*][[British Academy (learning society in the UK)|​]][5]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratKuznețov, Piotr Savvici[*][[Kuznețov, Piotr Savvici (Soviet dialectologist (1899-1968))|​]]
Mihail Nikolaevici Peterson[*][[Mihail Nikolaevici Peterson |​]]  Modificați la Wikidata
DoctoranziVladimir Antonovici Dîbo[*][[Vladimir Antonovici Dîbo (Russian linguist)|​]]
Igor Aleksandrovici Melciuk[*][[Igor Aleksandrovici Melciuk (Russian-Canadian linguist and translation scholar)|​]]
Andrei Anatolievici Zalizneak[*][[Andrei Anatolievici Zalizneak (Russian linguist (1935-2017))|​]]
Elena Viktorovna Paduceva[*][[Elena Viktorovna Paduceva (Russian linguist)|​]]
Șevoroșkin, Vitali Viktorovici[*][[Șevoroșkin, Vitali Viktorovici (American linguist)|​]]
Vladislav Grigorievici Ardzinba[*][[Vladislav Grigorievici Ardzinba (President of Abkhazia (1945-2010))|​]]
Valeria Koseakova[*][[Valeria Koseakova (russian cultural scientist)|​]]  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruQ4455144[*]  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul de stat al URSS
Premiul Lenin
Ordinul Prieteniei[*]  Modificați la Wikidata

Veaceslav Vsevolodovici Ivanov (în rusă Вячесла́в Все́володович Ива́нов, n. , Moscova, RSFS Rusă, URSS – d. , Los Angeles, California, SUA) a fost un proeminent filolog sovietic/rus și indo-europenist, probabil cel mai bine cunoscut pentru teoria fonologică a consonantismului indo-european și pentru introducerea urheimatului indo-european în zona montană armeană și a lacului Urmia.

Tatăl lui Veaceslav Ivanov a fost Vsevolod Ivanov, unul dintre cei mai celebri scriitori sovietici. Mama lui a fost o actriță care a lucrat în teatrul lui Vsevolod Meyerhold. Copilăria lui a fost umbrită de boală și de război, fiind petrecută în refugiul de la Tașkent.

Ivanov a urmat cursurile Universității din Moscova și a lucrat acolo până în 1958, când a fost concediat din cauza prieteniei sale cu Boris Pasternak și Roman Jacobson. În acel moment, el realizase niște contribuții importante în domeniul studiilor indo-europene și a devenit una dintre cele mai importante autorități în limba hitită.

La începutul anilor 1960 Ivanov a fost unul dintre primii oameni de știință sovietici care au fost interesați de dezvoltarea semioticii. El a lucrat cu Vladimir Toporov la mai multe monografii lingvistice, inclusiv o prezentare a limbii sanscrite. În 1962 s-a alăturat lui Toporov și Iuri Lotman în procesul de înființare a Școlii de Semiotică de la Tartu-Moscova.

În anii 1980 Ivanov a lucrat cu Tamaz Gamkrelidze la o nouă teorie a migrației populației indo-europene, care a fost cel mai recent argumentată de ei în Indo-European and Indo-Europeans (1995). El a condus Biblioteca Unională de Literatură Străină între 1989 și 1993 și a făcut parte din Sovietul Suprem al Rusiei. Simultan, el a înființat Institutul de Cultură Mondială și a predat teoria și istoria culturii mondiale la Universitatea din Moscova.

Începând de la sfârșitul anilor 1990 Ivanov și-a împărțit timpul între Moscova (unde a predat la Universitatea Rusă de Stat de Științe Umaniste) și Los Angeles (unde a predat cursuri la University of California, Los Angeles). De asemenea, el a lucrat ca profesor la Universitatea Stanford și la Universitatea Yale.

A fost ales membru titular al Academiei Ruse de Științe în anul 2000 și membru străin al Academiei Britanice din 1977.[15]

Ivanov a murit pe 7 octombrie 2017.[16]

Alte interese

[modificare | modificare sursă]

În 1965 Veaceslav Ivanov a editat, a scris comentarii academice extinse și a publicat prima ediție rusă a lucrării nepublicate anterior „Psihologia artei” a lui Lev Vîgotski (lucrare scrisă în prima jumătate a anilor 1920). Ediția a doua, extinsă și corectată, a apărut în 1968 și a inclus o altă lucrare nepublicată a lui Vîgotski, tratatul lui despre Hamlet (scris în 1915-1916). Prima ediție a cărții a fost ulterior tradus în limba engleză de către Scripta Technica Inc. și lansată de către MIT Press în 1971.

În afară de preocupările științifice, Veaceslav Ivanov a scris poezie. De asemenea, el a publicat mai multe cărți de memorii, inclusiv două cărți despre relațiile sale cu Boris Pasternak și Anna Ahmatova.

Publicații selectate

[modificare | modificare sursă]
  • Sanskrit. Moscow: Nauka Pub. House, Central Dept. of Oriental Literature, 1968.
  • Borozdy i mezhi. Letchworth: Bradda Books, 1971. 351 p.
  • cu Tamaz V. Gamkrelidze, Indoevropjskij jazyk i indoevropejcy: Rekonstrukcija i istoriko-tipologieskij analiz prajazyka i protokultury. Tiflis: Tiflis University Press 1984. xcvi + 1328 p.
    • English translation: Indo-European and the Indo-Europeans: A reconstruction and historical analysis of a proto-language and a proto-culture. 2 vols. Berlin–New York: Mouton de Gruyter, 1: 1994, 2: 1995
  • cu T. V. Gamkrelidze, “The ancient Near East and the Indo-European question: Temporal and territorial characteristics of Proto-Indo-European based on linguistic and historico-cultural data”, Journal of Indo-European Studies vol. 13, no. 1–2 (1985): 3–48.
  • cu T. V. Gamkrelidze, “The migrations of tribes speaking Indo-European dialects from their original homeland in the Near East to their historical habitations in Eurasia”, Journal of Indo-European Studies vol. 13, no. 1–2 (1985): 9–91.
  • Vyacheslav V. Ivanov și Thomas Gamkrelidze, “The Early History of Indo-European Languages”, Scientific American vol. 262, no. 3 (March, 1990): 110-116.
  • The archives of the Russian Orthodox Church of Alaska, Aleutian and Kuril Islands (1794—1912): An attempt at a multisemiotic society. Washington, 1996.
  • The Russian orthodox church of Alaska and the Aleutian Islands and its relation to native American traditions — an attempt at a multicultural society, 1794—1912. Washington, D.C.: Library of Congress; U.S. G.P.O., 1997.
  • (ca editor) with Ilia Verkholantseva, eds., Speculum Slaviae Orientalis : Muscovy, Ruthenia and Lithuania in the late Middle Ages. Moscow: Novoe izdatel'stvo, 2005.
  • (ca editor), Issledovaniia po tipologii slavianskikh, baltiĭskikh i balkanskikh iazykov: preimushchestvenno v svete iazykovykh kontaktov [= Studies in the typology of Slavic, Baltic and Balkan languages: with primary reference to language contact]. St. Petersburg: Aleteĭia, 2013.
  • cu V. N. Toporov, Mifologiia: statʹi dlia mifologicheskikh ėntsiklopediĭ. Moscow: IASK, Iazyki slavianskikh kulʹtur, 2014.
  1. ^ a b c d Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  4. ^ https://www.amacad.org/person/vyacheslav-vsevolodovich-ivanov  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ https://www.thebritishacademy.ac.uk/fellows/vjaceslav-ivanov-FBA/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ a b Vjačeslav Vsevolodovič Ivanov, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]] 
  7. ^ a b Vâčeslav Vsevolodovič Ivanov, Autoritatea BnF 
  8. ^ „Veaceslav Ivanov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ https://www.svoboda.org/a/28779757.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ^ Marea Enciclopedie Rusă 
  11. ^ Visuotinė lietuvių enciklopedija 
  12. ^ LIBRIS, , accesat în  
  13. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  14. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  15. ^ British Academy Fellows.
  16. ^ ru Ушел из жизни выдающийся ученый Вячеслав Иванов

Legături externe

[modificare | modificare sursă]